Cercei si cai verzi pe pereti

Lănţişorul poznaş

Publicat în secţiunea Poveşti în 5/01/2009

Arunca o ultima privire bradutului impodobit cu atata drag pentru ziua de Craciun care urma sa vina.

Privind vrajit luminitele sclipitoare si colorate care straluceau printre crengutele-i vesnic verzi, se urca in patutul sau sa se culce, incantat de felul in care reusise sa-si aranjeze pomisorul.

Globurile, panglicile si jucariile erau aceleasi din fiecare an ca si instalatia de stelute care acum se mai imputinasera.

Nici-o ciocolata, nici-o portocala sau alte bunatati care trebuiau sa atarne printre jucarii nu se puteau vedea in pomul de plastic pe care-l avea de cand se nascuse, darul primului sau Craciun, primit de la o matusa de-a tatei.

Pe masura ce anii treceau, jucariile ca si cadourile erau din ce in ce mai putine si mai sarace, mama avand salariul prea mic pentru a mai ajunge si pentru astfel de lucruri.

In timp ce se intorcea de la scoala, baiatul privea vitrinele luminoase incarcate cu tot felul de jucarii. Acestea insa, nu ajungeau si nu vor ajunge niciodata la el.

Erau prea scumpe pentru buzunarul lor.

Vazand-o pe maica-sa cat se necajeste ca nu-i poate oferi tot ce si-ar dori, copilul o consola de multe ori:
– Lasa, mamico, ma fac eu mare si din leafa mea o sa-ti cumpar o vitrina intreaga!…

Ceea ce o facea pe biata de ea sa-l stranga la piept si sa sufere mai tare…
In dimineata aceasta, trecand pe langa un magazin, a vazut un ursulet care tinea in brate o toba cu doua betisoare si care statea gata-gata sa inceapa sa bata.

Si cum baietelul se uita la el, acesta ii facu cu ochiul, de parca i-ar fi spus:
– Daca esti cuminte, Mos Craciun ma va aduce la tine!
– Am sa fiu cuminte, ursuletule, iti promit! Numai sa nu uiti sa vii!

Cat timp a impodobit bradutul cu mamica lui, s-a gandit numai la ursulet.
Oare o sa vina???…Poate ca Mos Craciun i-a ghicit dorinta si i-l va aduce in noaptea aceasta impreuna cu toba lui zornaitoare…

Era deosebit de preocupat si statea cu gandul numai la ursulet, cand mamica l-a intrebat:
– Ce-i cu tine, Andrei, mama, te supara ceva ?

Privind-o cu ochii lui mari, caprui si catifelati, baiatul i-a povestit intamplarea cu ursuletul.

Ascultandu-l, maicuta s-a intristat.

Apoi s-a imbracat si a plecat sa cumpere paine, lasandu-l sa se ocupe singur de bradutul sau.

– Esti acum baiat mare, in clasa intai. Ai sa te descurci si singur pana ma intorc, nu ?

– Stai linistita, mamico, stii ca ai un baiat grozav. Nu asa ma lauzi tu?

Acum, pe jumatate adormit, se gandea : ce-ar fi daca…

Un rapait de toba il trezi pe Andrei din somn. Deschise ochii si privi in jur. Pomisorul clipea cu ochisorii lui colorati din stelute de plastic verzi, albastre, rosii si galbene, iar dintre ramuri, un ursulet pufos – cu papion la gat, facea mare taraboi, lovind cu
betisoarele in toba sa mica.

Frecandu-se la ochi si nevenindu-i sa creada, Andrei se aseza pe marginea patului.

– Oare visez? se intreba cu voce tare copilul.

Parca ghicindu-i gandurile, ursuletul ii vorbi:

– Trezeste-te adormitule! Eu vin la tine si tu dormi?…

Si o gramada de rap-rap-uri se facura auzite.

Inveselit, Andrei se apropie de pom.

– Deci, te-ai tinut de cuvant si ai venit?

– Ce credeai tu, uraciosule,ca am sa te pacalesc? Doar si tu ai fost cuminte si ai luat numai zece la scoala. Ia priveste cu atentie langa bradut: nu vezi nimic?

– Banane, portocale… si… si – ciocolata!

– Si? Si?… il mai imboldi ursuletul.

– Si…O…nu poate fi adevarat! Exclama baiatul batand din palme fericit. Patine! Patine adevarate, cu ghetute cu tot. Ce rau imi pare ca nu m-ai trezit cand a venit Mosul. Cum o sa-i pot multumi?

– Stai fara grija ca nu se supara el pentru atata lucru. O sa fii baiat cuminte, o sa inveti bine la scoala si-asa iti platesti datoria.

– Da, da, ai dreptate ursuletule. Si o s-o fac si pe mamica fericita. Tot am vazut-o eu numai suparata si cu lacrimi in ochi in ultima vreme. Ii voi spune ca Doamne, Doamne tine si cu noi – si, uite cu ce l-a trimis pe Mos Craciun.

Alerga repede in camera mamei lui sa-i spuna noutatea.

– Mami, mami, trezeste-te! Vino sa vezi ce mi-a adus Mos Craciun: ursulet, banane, portocale, ciocolata si… patine, mami, patine adevarate cu ghetute cu tot…

Si, tragand-o de mana cat putea, o duse la bradut, sa vada cu ochii ei ce i-a adus mosul.

Emotionata si fericita, mama si-a strans puiul la piept murmurandu-i incetisor:

-Vezi,dragul mamei,daca ti-ai dorit mult aceste lucruri, Mosul ti le-a adus. Acum la culcare, ca-i tarziu…

Peste cateva zile, cand mama se afla in bucatarie, Andrei auzi vocea bunicii:

– Asculta, fata mea, de ce nu mai porti lantisorul de aur de la mine? Nu te-ai despartit niciodata de el de cand ti l-am dat.

Glasul mamei se auzi dupa o lunga ezitare:

– Nu stiu, mama, l-oi fi pierdut… Nu-l mai gasesc. N-are importanta!…

– Da, da, inteleg, a repetat bunica cu vocea tremuranda. Ai vrut sa aiba toata lumea cadouri de Craciun. Poznas lantisor!

Auzind discutia, Andrei se intreba:
– Ce-o mai fi si-asta? Lantic care sa faca pozne ca mine, n-am mai intalnit!…

Comentează